Mai am doar 2 zile si jumatate ca sa invat pt examen si n-am nici un chef. Nu ma mira de loc. Azi am fost la facultate sa-mi semneze cererea de marire. Ma temeam ca n-o s-o gasesc pe profa acolo si in acelasi timp nu-mi faceam griji... E ciudat cum uneori simt daca ceva va decurge bine sau rau. Pur si simplu intuiesc. Poate nu e u cuvant potrivit. Dnar simt este. Nu sunt ingrijorata in legatura cu ceva si stiu ca va fi bine side cele mai multe ori am dreptate.
De acum incolo vreau sa fiu mai atenta la visele mele. Sunt foarte importante. De obicei le uit dupa ce deschid ochii. Stiu ca metoda e sa ti le amintesti imediat ce le-ai avut, in ordinea inversa desfasurarii... dar :|
 In alta ordine de idei, viata mea e destul de goala, de seaca. Nici n-am mai citit, n-am mai vazut filme, de invatat n-am invatat... Ufff
Gata, asta trebuie sa inceteze!
Nu mi-as fi inchipuit viata mea asa acum vreo 4 ani. Chiar deloc. Peste 2 saptamani implinesc 21 de ani. In unele tari asta reprezinta majoratul. Dar ca si celalalt majorat, nici pe asta nu-l vad ca pe ceva extraordinar. Sunt mai matura decat la 17, si decat la 18 si chiar decat la 20, dar nu pot sa identific exact ce s-a schimbat. Imbatranesc...
Ce deplang cel mai mult e pierderea imaginatiei.In copilarie era una din comorile mele. Nu stiu cum, dar s-a irosit, a disparut... De fapt, uneori o mai simt inca, e acolo, undeva in adanc, dar nu o mai pot accesa.
Limbajul meu poetic s-a transformat intr-un limbaj tehnic... tehnic-rudimentar poetic.