Big Wheel
by Nya
The big wheel keeps on turning
Life is not predetermined
It runs in cycles like a beat badly looped
The big wheel keeps on turning and turning
Always turning into something new
Every morning i’m surprised to feel the sun rise
Even when it drowns in cotton cloudy springtides
Cuz lately i’ve been dreaming each day was just another night in disguise
And that I was wandering off into starless skies
All i perceived in the darkness was the sparkle of heartless eyes
And the harder i tried to see, the more i lost my sight
Then this morning i woke up blind with sunshine
And the strange beauty of being numb sometimes
I don’t feel happy nor sad nor the two of them combined
Just alive and well wishing it will last a long time
I might not know what tomorrow brings
But my newly-fledged heart’s already flying on tomorrow’s wings
Because the kids of today will surely be tomorrow’s kings
And the beautifullest sounds are coming out of hollow things
Listen

“I think it is all a matter of love: the more you love a memory, the stronger and stranger it is.”
Vladimir Nabokov

Stiu ca n-ai cum sa citesti chestiile astea, dar... imi e dor de tine.
Stiai ca am un numar de telefon fictiv la care-ti trimit mesaje? Nu ajung nicaieri si sistemul de la Vodafone ma agaseaza pana le sterg din outbox, asa ca nici eu nu le mai pot pastra. Dar sunt toate la fel. Repet aceleasi lucruri pe care ti le-am mai zis de sute de ori.

I wish I could read yours again.

Tin stîns o scrisoare pe care am furat-o demult, într-un vis.
Avea adresa ta şi am plecat să te caut.
Aseara te-am zărit iar, în vântul de toamnă.
Aveai corp de împrumut şi haine largi de triteţe.

Cu fiecare copilă
În care te ghicesc
Ţi se sterge chipul.



Cu fiecare copila in care te ghicesc iti uit chipul.

Adevăruri aproximative...
o frântura de buză, de piele, cafeniul tău pe pânza palida...
Pătratul buzelor tale într-ale lui,
Degete strâmbe în sandale şi praf
Moale, catifelată cu margini de asprime
Te găseam urâtă, dar poleită de mister!
Poate ca era nisipul
de pe pielea ta ce întorcea soarelui imaginea surorilor lui.
Poate era mirosul de mâl şi de şoapte.
Poate era doar singurătatea.

Viata mea de nota 4.9...

This Is My Life, Rated
Life:	4.9
Mind:	5.5
Body:	4.8
Spirit:	5.9
Friends/Family:	3
Love:	2.1
Finance:	2.9
Take the Rate My Life Quiz

Iata-ma la 22 de ani: depresiva, in pragul esecului scolar, aproape singura. Nu pot sa spun ca sunt complet singura, am cativa prieteni care imi mai lumineaza zilele. Dar adevarul e ca si ei sunt la fel de singuri ca si mine, la fel de izolati in propria lor bula de egoism si tristete. Ma tot agat de cate o persoana, dar de ce? Ce ma face sa cred ca fericirea mea se gaseste la alte persoane.
Asta e problema: iadul si paradisul sunt ceilalti! Nu pot fi fericita singura, chiar daca sunt o singuratica. Nu am nevoie de multimi, am nevoie de cateva persoane importante in viata mea.
Camera mea de la camin e goala. Nu am personalizat-o cu nimic. Am doar teancuri peste teancuri de carti si cursuri. Am cateva sertare cu nimicuri adunate: pixuri, cosmetice pe care nu le voi folosi niciodata, genti, pungi, iar pungi, incarcatoare de telefon, unghiere si alte ustensile asemanatoare, CD-uri, markere, o harta.
Sunt niste lucruri la care pot renunta in orice clipa.
Cred ca asta sugereaza faptul ca nu vreau sa ma acomodez in locul ala, nu vreau sa devina casa mea, desi, fara sa-mi dau seama, e "acasa". In timpul asta, adevarata "acasa" devine din ce in ce mai straina. Cate zeci de ani voi mai pluti cu ancora taiata?
Da, in seara asta aberez. Pentru ca, desi n-am baut decat ceai de musetel toata ziua, ma simt... aiuranda.

I miss you. You are still my favourite person, is spite of everything.